Acasa Noutăți Conceptul „15 minute”. Ce este și ce beneficii aduce

Conceptul „15 minute”. Ce este și ce beneficii aduce

Autor: Toma Andrei
0 comentariu 1,4K vizualizari 14 minute timp estimat

Conceptul „orașul de 15 minute” a fost propus pentru prima dată de către urbanistul francez Carlos Moreno în anul 2016. Carlos Moreno este profesor la Universitatea Sorbonne din Paris și a prezentat această idee ca parte a strategiei de dezvoltare urbană pentru orașul Paris. 

În esență, conceptul își propune să creeze orașe durabile și plăcute, în care accentul să fie pus pe funcționalitate și să ofere locuitorilor toate avantajele urbane, cu minimum de efort necesar deplasării. Conceptul „15 minute” sau „orașul de 15 minute” presupune ca locuitorii să aibă acces facil la toate serviciile de care au nevoie în 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta. Ideea a câștigat popularitate și a fost adoptată în diferite forme în diverse orașe din întreaga lume. Este un răspuns la provocările urbanizării și la nevoile locuitorilor într-o lume în continuă schimbare.

Ideea necesită regândirea și reorganizarea orașelor, mai ales ca celor mari și foarte mari, în mod ecologic și durabil, sintetizat în conceptul „15 minute”. Principiul a fost dezvoltat înainte de perioada pandemică din 2020-2021, dar tocmai pandemia a fost cea care a oferit argumente favorabile temeinice. Scopul este acela de a oferi oamenilor mai mult timp pentru viață și mai puțin efort pentru satisfacerea nevoilor sociale. Totodată construiește comunități viabile, încurajează socializării și interacțiunea umană. Una peste alta, conceptul „15 minute” simplifică viața, oferă oportunități și pune în centrul dezvoltării urbane, omul și nevoile lui. 

Avantaje și dezavantajele conceptului „15 minute”

Conceptul încurajează ca în locul orașelor care sunt organizate în cartiere distincte pentru viață, socializare și muncă (un sondaj realizat de IWG arată că 77% dintre respondenți consideră că un loc de muncă aproape de casă este un criteriu esențial în alegerea jobului), conceptul „15 minute” înseamnă să ai tot ce-ți trebuie aproape și se împletește perfect cu ideea de regenerare urbană. Adaptarea orașului la acest concept înseamnă inclusiv funcții multiple pentru o clădire și extinderea timpului în care aceasta este utilizată efectiv. 

În opinia lui Moreno, clădirile dezafectate, cele utilizate ocazional ar putea fi transformate în spații de colaborare. Școlile ar putea fi deschise la sfârșit de săptămână pentru activități culturale. O sală de sport pe timp de zi ar putea fi transformată într-o discotecă pe timp de noapte, iar clădirile publice ar putea găzdui concerte în weekend. Combinațiile posibile sunt nenumărate. Pe lângă avantajele conceptului, acesta are și dezavantaje. Criticii susțin că ar putea duce la un tip de tribalism și ar exacerba diferențele și inechitățile urbane.

Avantajele „orașului de 15 minute”

Mobilitate durabilă, prin reducerea traficului și a poluării. Conceptul încurajează utilizarea transportului public, bicicletelor și mersul pe jos, reducând astfel congestiile de trafic și emisiile de gaze cu efect de seră. Efectul benefic ar fi îmbunătățirea calității aerului, prin reducerea dependenței de automobile. 

Construirea de comunități sociale viabile. Un alt efect benefic este coeziunea socială prin crearea de spații în care locuitorii se pot întâlni, interacționa și colabora. Acesta poae amplifica sentimentul de apartenență și poate contribui la socializarea în viața reală. 

Susținerea afacerilor locale este un alt avantaj al conceptului „15 minute”. Promovarea afacerilor de proximitate sprijină economia locală și contribuie la dezvoltarea comunității.

Unul dintre marile avantaje pe care le poate aduce orașul de 15 minute este sporirea calității vieții, tradusă prin: 

  • accesibilitate la servicii esențiale, cum ar fi școli, centre medicale, supermarket-uri, parcuri și zone culturale; 
  • reducerea stresului și a timpului de deplasare, între locurile de interes (job, școală, magazine etc); 
  • mai puțin timp în trafic și mai mult timp în activități plăcute sau cu familie și prieteni (în București, de exemplu fiecare locuitor pierde circa 25 de zile, pe an doar în trafic, în mașina personală sau în transportul public, pentru deplasare de acasă la serviciu, școală sau pentru rezolvarea unor necesități – aprovizionare, servicii diverse); 
  • durabilitate și utilizarea mai eficientă a resurselor;
  • modelul urban „15 minute” reduce extinderea urbană și consumul excesiv de teren, conservând resursele naturale.

Dezavantajele „orașului de 15 minute”

Pentru că nimic nu este perfect și există mereu și un revers al medaliei și acest concept urbanistic inovator are o serie de dezavantaje. Cele mai importante sunt: 

  • implementarea costisitoare, dat fiind faptul că necesită o infrastructură nouă, iar transformarea orașelor pentru a se potrivi conceptului necesită investiții semnificative în construirea de noi infrastructuri, precum piste pentru biciclete, spații verzi și facilități publice; 
  • planificare riguroasă, coerență urbanistică ceea ce este dificil, deseori imposibil, în marile centre urbane; 
  • potențiale disparități socio-economice provocate de creșterea prețului locuințelor, aglomerarea unor zone, în defavoarea altora și excluderea economică; 
  • rezistența la schimbare pentru că poate aduce schimbări ale modul de viață.

Nu poate fi trecută cu vederea nici asocierea acestui concept cu riscul limitării libertății de mișcare, care deși fals și lipsit de argumentație a fost îmbrățișat și rostogolit de adepții teoriilor conspiraționiste. 

Calea de mijloc este dezvoltarea unor zone satelitare marilor centre urbane, care să ofere tot ceea ce este necesar traiului de zi cu zi, în imediata vecinătate.  Acestea ar putea fi dovada eficienței și a bunăstării pe care acest concept o aduce oamenilor. În plus, va demonstra viabilitatea și beneficiile conceptului. 

Magazinul de la colțul blocului

În România conceptul a fost până de curând complet necunoscut, deși „magazinul de la colțul blocului” exact acest tip de abordare urbanistică promovează. Mai mult, ansamblurile rezidențiale noi au inclus zone de agrement, piscine, terenuri de sport, magazine esențiale și servicii, în imediata proximitate ca modalitate de a ușura viața și a reduce timpul consumat pentru deplasare la locurile de interes. Orașul ar deveni un complex de zone centrale (policentric), în accepțiunea actuală a termenului.

Principiul „15 minute” a fost prezentat ca un concept spre care orașele europene ar trebui să tindă, în cadrul campaniei derulate sub titulatura de „Săptămâna europeană a mobilității 2023”. 20 de orașe din România participă la acest proiect. Pe listă sunt Sibiu, Tulcea și Iași dar și localități mai mici cum ar fi Ineu, Buhuși sau Almaș.

Conceptul „15 minute”

Regenerarea urbană

Regenerarea urbană reprezintă un proces complex și strategic care vizează revitalizarea zonelor urbane existente pentru a le aduce la standarde contemporane. Efectul imeiat este îmbunătățirea calității vieții și dezvoltarea economică a comunităților. Principiul are implicații adânci asupra societății, economiei și mediului înconjurător, stimulează inovația și generează locuri de muncă. Orașele regenerate devin hub-uri economice care atrag investiții și susțin dezvoltarea durabilă pe termen lung.

Conceptul de regenerare urbană este polisemantic, cu interpretări şi sensuri multiple. Termenul este asociat cu orașe durabile şi sustenabile, dezvoltare economică și protecţia mediului. În plus, impune trecerea de la urbanismul axat pe extindere, la unul de transformare, adaptare și revalorificare. Deloc întâmplător este asociat cu principiul vizionar al orașului de 15 minute. 

Regenerarea urbană, implică investiția de bani publici sau finanțare privată și are ca scop o îmbunătățire durabilă a condițiilor sociale și economice ale unui areal. Efectele sunt pozitive pentru condițiile de locuire urbană. Procesul duce la apariția a noi locuri de muncă, deblocarea potențialului unor zone defavorizate, confort crescut al rezidenților, crearea de oportunități noi de dezvoltare și implică o conversie a teritoriilor de la ceea ce înseamnă transport și infrastructură, la construcții și mediu. 

Orașe inteligente

Bucureștiul este un exemplu tipic de evoluție urbană haotică. A face ordine, în sensul cel mai strict al cuvântului, este practic imposibil. O altă caracteristică a Capitalei – care se regăsește și în alte orașe mari din România, și nu numai, este aceea a existenței unor platforme industriale mari, în prezent nefuncționale. Dacă inițial acestea erau amplasate în zonele limitrofe, dezvoltarea orașului le-a înglobat. Aceste suprafețe au fost exploatate intensiv de dezvoltatorii din domeniul imobiliar. Achiziția lor de administrația locală sau de la cei care le dețineau au oferit suprafețe generoase. Ulterior au devenit zonele de unde poate începe regenerarea urbană, prin revalorificarea, reconversia, recrearea mediului. 

Orașe europene mari (Londra,  Bruxelles, Paris, Glasgow, Bilbao, Torino, Amsterdam sunt doar câteva exemple), au evoluat spectaculos, și-au rezolvat problemele de infrastructură, utilități și s-au dezvoltat fără a-și extinde teritoriul, devenind cu adevărat orașe inteligente. Toate au adoptat un masterplan de regenerare urbană și l-au urmat cu fidelitate pe parcursul a două decenii. 

Adaptare și modernizare

Unul dintre aspectele cheie ale regenerării urbane este adaptarea și modernizarea infrastructurii existente. Orașele cu o istorie bogată se confruntă cu provocări legate de infrastructura învechită și depășită. Regenerarea urbană are soluții inovatoare pentru: 

  • modernizarea rețelelor de transport; 
  • a facilităților de educație;
  • a serviciilor de sănătate; 
  • a altor elemente esențiale ale infrastructurii urbane.

Pe lângă modernizarea infrastructurii, regenerarea urbană are ca obiectiv și revitalizarea spațiilor publice. Parcuri, piețe și promenade sunt transformate pentru a deveni centre de întâlnire și recreere, promovând interacțiunea socială și coeziunea comunitară. Aceste spații reînnoite nu numai că oferă o oază de relaxare în mijlocul agitației urbane, dar contribuie și la îmbunătățirea sănătății și bunăstării locuitorilor.

Un alt aspect important al regenerării urbane este reabilitarea clădirilor și zonelor abandonate. Multe orașe se confruntă cu provocarea dezvoltării durabile în contextul unui spațiu limitat disponibil. Prin transformarea clădirilor abandonate sau a zonelor industriale nefolosite, se deschide calea către noi oportunități rezidențiale, comerciale sau culturale. Acest proces nu doar sporește atractivitatea zonei, ci și reduce presiunea asupra resurselor și contribuie la eficientizarea utilizării terenurilor.

Reducerea impactului asupra mediului înconjurător este alt avantaj. Prin concentrarea dezvoltării în zonele deja urbanizate, se limitează expansiunea orizontală și, implicit, distrugerea ecosistemelor naturale. De asemenea, regenerarea urbană promovează utilizarea sustenabilă a resurselor, integrând tehnologii verzi și soluții eficiente din punct de vedere energetic.

În concluzie, regenerarea urbană nu este doar o chestiune de estetică urbană, ci un efort integrat de transformare a orașelor. Scopul este aceala de a satisface cerințele secolului XXI și pentru crearea unor comunități prospere și incluzive.

👉 Află ce este arhitectura bioclimatică și ce avantaje aduce vieții. 

Sursa foto: 123rf.com

Lasa-ne un comentariu

* Prin utilizarea acestui formular sunteți de acord cu stocarea și utilizarea datelor dumneavoastră de către acest site web.

Articole similare

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Accepta Mai multe

Politica de cookies

Noua editie este aici!

Descopera cele mai recente articole si grabeste-te sa fi printre primii cititori. Nu rata noutatile si informatiile exclusiviste.

Revista poate fi achizitionata de la distribuitorii de presa sau online de pe siteul www.publisol.ro